Cum abordăm în justiție minorul care nu răspunde penal

Când vorbim despre justiție juvenilă ne referim la copii aflați în conflict cu legea. Dincolo de componenta juridică, justiția juvenilă include și elemente sociale precum reabilitarea socială și psihologică a copiilor în conflict cu legea și prevenirea situațiilor în care copiii se pot afla în conflict cu legea. În acest context, putem spune că rolul justiției juvenile este de a preveni delincvența copiilor, de a soluționa procesele penale în care sunt implicați și de ai reintegra în societate. Este o misiune asumată nu numai de sistemul de justiție dar și de cel al protecției copilului, care va urmări mereu respectarea interesului superior al copilului.

 

Ce se întâmplă cu minorii care comit infracțiuni dar nu răspund penal?

Conform Deciziei 102 / 2018 referitoare la dispozițiile articolului 505 din Codul de Procedură Penală, „vârsta şi discernământul reprezintă criteriile de distincţie între minorii care răspund penal şi cei care nu răspund penal, iar legiuitorul a împărţit vârsta minorităţii în trei perioade: până la 14 ani funcţionează prezumţia absolută de nevinovăţie, între 14 şi 16 ani funcţionează prezumţia relativă de nevinovăţie, respectiv prezenţa sau absenţa discernământului în momentul comiterii faptei penale, iar peste 16 ani minorul răspunde penal. Chiar dacă, în această din urmă situaţie, persoana este prezumată relativ că are discernământ şi a putut să-şi dea seama de gravitatea faptei pe care a comis-o şi de urmările socialmente periculoase ale acesteia, totuşi legiuitorul consideră că această capacitate nu este deplin formată, fapt care justifică regimul sancţionator diferit al faptelor penale comise de minori.

Deciziile luate în privința minorilor aflați în conflict cu legea ar trebui să favorizeze reabilitarea și reintegrarea, în detrimentul abordărilor mai punitive. Măsurile privative de libertate trebuie folosite ca măsuri de ultim recurs și pentru cel mai scurt timp posibil. Se acordă prioritate măsurilor neprivative de libertate, ce pot fi implementate în comunitate. 

Minorii au dreptul de a fi informați cu privire la procedurile și la rezultatele probabile ale proceselor în care sunt implicați, au dreptul de a participa activ la procesul decizional.  Familiile, comunitățile și alte persoane importante trebuie să participe la procesul de reabilitare și reintegrare – un principiu valoros. Colaborarea este mai degrabă declarativă în acest moment. Personalul care interacționează cu minorii aflați în conflict cu legea ar trebui să beneficieze de formare și de proceduri specializate, însă de cele mai multe ori în practică acest lucru nu se întâmplă. 

Pentru minorul care nu răspunde penal și comite o faptă penală, legea prevede măsuri de protecție specială și anume plasamentul și supravegherea specializată până la 18 ani sau până la terminarea studiilor (nu mai mult de 26 de ani). Procedura concretă este asemănătoare cu cea a minorului care răspunde penal într-o primă etapă – poliția identifică suspectul, dacă suspectul are sub 14 ani este sesizată DGASPC, aceasta intocmește un plan individualizat de protecție care este prezentată în față Comisiei de Protecție a Drepturilor Copilului condusă de către Secretarul Consiliului Județean. Odată cu prezentarea planului individualizat se propune o măsura de protecție specială – plasament sau supraveghere specializată. Dacă părinții sau tutorii nu sunt de acord cu această măsura ei se pot adresa instanței.

Ceea ce trebuie avut întotdeauna în vedere de instanţa de judecată ce soluţionează cauze cu inculpaţi minori este preponderenţa scopului educativ al măsurii educative, iar nu acela sancţionator, şi să dispună în concordanţă cu acest principiu. Printre măsurile educative neprivative de libertate existente în legislație avem stagiul de formare civică, supravegherea, consemnarea la sfârșit de săptămână și asistarea zilnică.

Fundația Terre des hommes și-a propus ca prin intermediul proiectului AWAY („Modalități Altenative în Administrarea Justiției pentru Minori și Tineri”) să promoveze metodele alternative de soluționare a procesului penal (eng diversion).

Numărul deciziilor care stabilesc aceste măsuri de protecție specială este în creștere în România – spre exemplu măsura plasamentului rezidențial la nivel național este în creștere. În 2013 aveam 69 de cazuri, în 2016 aveam 100. În același timp, numărul copiilor în conflict cu legea sub măsura supravegherii specializate este în scădere de la 988 în 2011 la 454 în 2016.

Cifrele și statisticile oferite de către instituții nu sunt însă întotdeauna clare sau realiste, specialiștii considerând, de exemplu, că numărul copiilor pentru care se instituie măsura plasamentului este mai mare în realitate.

Vom descoperi în cadrul studiului național „ Metode alternative la trimiterea în judecată a minorilor în România” o analiză critică a sistemului de justiție juvenilă din România, cu un accent special pe metodele alternative la trimiterea în judecată (diversion, egl.). Evaluarea a fost elaborata din perspectiva standardelor UE (Directivele 2012/29; 2001 /220; 2012/800) dar și a unor standarde importante ale ONU (precum Regulamentul de la Beijing, Liniile Directoare de la Riyadh și altele).  

Studiul a fost realizat de Prof. Dr. Ioan Durnescu, Facultatea de Sociologie si Asistență Socială din cadrul Universității București și de Doamna Corina Popa, Manager Program Justiție Juvenilă, Fundația Terre des hommes, în perioada martie 2017 – martie 2018.

 

 

_______________

Proiectul Modalități Altenative în Administrarea Justiției pentru Minori și Tineri  (AWAY) ce urmărește să crească conștientizarea publică referitoare la metodele alternative de soluționare a procesului penal și să asigure că profesioniștii din diferite domenii multidisciplinare devin mai conștienți și mai bine pregătiți referitor la metodele de diversiune pentru copiii suspecți/anchetați care beneficiază de garanțiile procedurale ale Directivelor EU 2016/800, 2012/13, 2012/29. AWAY este susținut de Programul Drepturi, Egalitate și Cetățenie al Uniunii Europene și este activ în cinci țări din Europa: Bulgaria, prin implicarea Programului pentru Dezvoltarea Sistemului Judiciar (PDSJ), Croatia, prin Brave Phone Croația, Romania, prin Terre des hommes-Elveția, Belgia, prin Defence for Children International (DCI) și International Juvenile Justice Observatory (IJJO), Ungaria, sub coordonarea Biroului Regional Terre des hommes pentru Europa Centrală și de Sud-Est (Aplicant) și Global Network for Public Interest Law – PILNET.

Fundatia Terre des hommes Elvetia