Copiii în conflict cu legea sunt tot copii și au nevoie de protecție și sprijin pentru reintegrare și reabilitare. Aceasta este viziunea proiectului AWAY (1) proiect european, implementat în România de către Fundația Terre des hommes.
În cadrul proiectului a fost realizată o cercetare ce analizează atât arhitectura instituțională și legislația care reglementează domeniul justiției juvenile, cât și practicile regăsite în sistem. Cercetarea, realizată de către Prof.Dr. Durnescu și Corina Popa prezintă o perspectivă critică asupra sistemului de justiție juvenilă din România, cu accent special pe măsurile alternative la trimiterea în judecată (eng diversion).
Autorii au avut în vedere standarde ale Uniunii Europene și ONU și au studiat măsura în care legislația, instituțiile și practicile românești sunt corelate cu aceste standarde.
Principiile cele mai importante urmărite în domeniul justiției juvenile sunt similare cu toate principiile aplicabile domeniului protecției copilului, iar cel mai important dintre ele este acela ca, în toate intervențiile statului, se va respecta interesul superior al copilului. Plecând de la aceasta, reabilitarea și reintegrarea minorilor aflați în conflict cu legea sunt măsuri care răspund interesului superior al copilului.
Minorul care a împlinit vârsta de 16 ani răspunde penal. Față de minorul care răspunde penal se poate lua o măsură educativă privativă sau neprivativă de libertate. La alegerea măsurii educative se ține seama de gradul de pericol social al faptei, de starea fizică, de dezvoltarea intelectuală și morală, de comportarea lui, de condițiile în care a fost crescut și în care a trăit și de orice alte elemente de natură să caracterizeze persoana minorului.
În cazul minorului cu răspundere penală, se aplică prevederile Codului de Procedură Penală și Codului Penal.
Odată ce minorul ajunge la procuror, procurorul are o serie de opțiuni în funcție de natura faptei, modului de comitere, periculozității. Acesta poate renunța la urmărirea penală (clasarea), fiind prima măsura alternativă la trimiterea în judecată, prima măsura de “diversion” sau dosarul este trimis în instanță și sunt propuse măsuri educative privative sau neprivative de libertate. Din această perspectivă legislația românească este mai progresistă decât altele, deoarece nu mai prevede măsura detenției.
Măsurile educative de care pot dispune minorii cu răspundere penală sunt cele neprivative de libertate (cum ar fi stagiul civic, supravegherea, consemnarea la sfârșitul săptămânii, asistență zilnică. Astfel de măsuri pot fi însoțite de obligații – să nu frecventeze anumite locuri, să nu se întâlnească cu anumite persoane, să urmeze un anumit program) și cele cu privare de libertate (internarea într-un centru educativ sau într-un centru de detenție).
Măsurile educative se concentrează pe reeducarea minorului (ca măsură de prevenire) prin mijloace adecvate și reintegrarea lui în familie și în societate. Rezultatele acestor măsuri nu pot fi realizate fără sprijinul familiei și de aceea una dintre recomandările cercetarii „ Alternative la trimiterea în judecată a minorilor în România. Un sistem fragmentat ” este că legătura cu familia ar trebui să fie una dintre prioritățile specialiștilor implicați în procesul de reintegrare al minorilor aflați în conflict cu legea.
În cazul minorului cu răspundere penală, instituțiile implicate sunt:poliția, parchetul, instanțele (în România există un singur Tribunal pentru Minori și Familie la Brașov), 41 servicii de probațiune la nivel național, 2 centre educative (Buziaș și Târgu Ocna – cca. 180 locuri fiecare) și 2 centre de detenție (Craiova și Tichilești – cca. 150 locuri fiecare).
Este important de știut ca minorii au garanții procesuale și se bucură de un regim special – beneficiază de asistență juridică gratuită, sedințele nu sunt publice, este obligatorie participarea unui reprezentant al DGASPC la sedințe, beneficiază de o reducere la jumătate a limitelor pedepselor, neînregistrarea în cazierul judiciar.
Trebuie creat un mecanism integrat de comunicare și cooperare între toate instituțiile care lucrează cu minorii aflați în conflict cu legea. O abordare holistă care pune în centrul atenției familia ca sistem social ar trebui să fie modelul teoretic dominant pentru aceste instituții, în timp ce drepturile copilului și interesul superior al copiilor ar trebui să rămână principiile de bază ale justiției juvenile.
(1)Proiectul AWAY – „Alternative Ways to Address Youth” urmărește să crească conștientizarea publică referitoare la metodele alternative de soluționare a procesului penal (eng. diversion) și să crească gradul de informare referitor la garanțiile procedurale ale Directivelor EU 2016/800, 2012/13, 2012/29 ce se aplică minorilor aflați în conflict cu legea.
AWAY este coordonat de Biroul Regional pentru Europa Centrală și de Sud-Est al Fundației Terre des hommes și implementat de organizații din Europa care sunt axate pe justiție juvenilă. Proiectul este susținut de Programul Drepturi, Egalitate și Cetățenie al Uniunii Europene și este activ în cinci țări din Europa: Bulgaria, prin implicarea Programului pentru Dezvoltarea Sistemului Judiciar (PDSJ), Croatia, prin Brave Phone Croația, Romania, prin Terre des hommes-Elveția, Belgia, prin Defence for Children International (DCI) și International Juvenile Justice Observatory (IJJO), Ungaria, sub coordonarea Biroului Regional Terre des hommes pentru Europa Centrală și de Sud-Est (Aplicant) și Global Network for Public Interest Law – PILNET.