Acest raport prezintă o analiză a sistemului de justiție juvenilă în România, cu un accent deosebit pe măsurile alternative la trimiterea în judecată (engl. diversion). Evaluarea a fost efectuată din perspectiva standardelor UE (Directivele 2012/29; 2001/220; 2012/800;), dar și a unor standarde importante ale ONU (precum Regulamentul de la Havana, Regulamentul de la Beijing, Liniile Directoare de la Riyadh și altele).

Studiul îl puteți descărca de aici în limba română și de aici în limba engleză.

Evaluarea a pornit de la o revizuire amănunțită a literaturii în materie și a continuat cu o analiză legislativă, o documentare atentă și o serie de interviuri și focus-grupuri. Minorii au jucat ei înșiși un rol important în identificarea lacunelor și soluțiilor.

În ceea ce privește măsurile alternative la trimiterea în judecată, România se bucură de o legislație progresistă care permite ca o bună parte dintre minorii care comit fapte penale să fie scoși din circuitul justiției clasice prin aplicarea unor măsuri alternative la trimiterea în judecată. Un număr de aproximativ 4000 de minori beneficiază anual de măsuri alternative la trimiterea în judecată. Cu toate acestea, există semnale că această tendință ar putea să ia o altă direcție în viitorul apropiat, deoarece unii dintre actorii implicați nu sunt pe deplin mulțumiti de modul de executare a măsurilor alternative la trimiterea în judecată. Participanții la această cercetare au remarcat că este nevoie de un răspuns mai profesionist pentru a consolida statutul măsurilor alternative la trimiterea în judecată.

Concret, aceștia au sugerat:

• o mai bună formare a profesioniștilor implicați;
• modificări legislative care să plaseze obligațiile minorilor în sfera protecției copilului sau a probațiunii;
• un sistem mai bun de monitorizare a justiției pentru minori.

În ansamblu, legislația în materie de justiție juvenilă a fost evaluată ca fiind în conformitate cu standardele europene și internaționale. Totuși, unele modificări minore ar putea face sistemul să funcționeze mai eficient.

Una dintre principalele recomandări ale acestui raport este adoptarea unei strategii naționale pentru justiția juvenilă care să asigure un mecanism coerent și coordonat de punere în executare a măsurilor de protecție specială sau de sancționare penală a minorilor care au comis fapte penale. Fragmentarea instituțională și specializarea insuficientă a personalului au fost cele mai importante obstacole identificate în acest raport. O strategie națională, un registru al copiilor aflați în conflict cu legea, standarde și proceduri clare, împreună cu formarea sistematică ar putea contracara eficient aceste dificultăți. Minorii și familiile lor ar putea juca, de asemenea, un rol mai activ în conceperea și implementarea unor intervenții eficiente care să-i vizeze pe copiii în conflict cu legea.

Studiul a fost realizat de Prof. Dr. Ioan Durnescu – Facultatea de Sociologie și Asistență Socială din cadrul Universității Bucuresti și de Corina Popa, fost Manager al Proiectului AWAY – Modalități Alternative în Administrarea Justiției pentru Minori și Tineri, Terre des hommes România, în perioada martie 2017 – martie 2018.