– formare profesională online- În ultimii 20 de ani sistemul de justiție juvenilă a suferit modificări semnificative, mai ales cele din Europa Centrală și de Est. Desigur că aceste modificări au afectat implementarea măsurilor alternative, diversiunea, medierea victimă-agresor și alte tehnici restaurative în majoritatea țărilor din regiunea CEE. Copiii au nevoie de un tratament deosebit. Aceștia, spre deosebire de adulți, sunt mult mai vulnerabili fiind în plin proces de dezvoltare fizică, emoțională dar mai ales comportamentală. Interesul superior al copilului trebuie să se regăsească și în sistemul de justiție luând în considerare nevoile de dezvoltare pentru a avea tineri integrați în societate, viitori cetățeni activi Proiectul Modalități Alternative în Administrarea Justiției pentru Minori și Tineri (AWAY) urmărește să asigure că profesioniștii din diferite domenii multidisciplinare devin mai conștienți și mai bine pregătiți referitor la metodele de diversiune pentru copiii suspecți/anchetați care beneficiază de garanțiile procedurale ale Directivelor EU 2016/800, 2012/13, 2012/29. Echipa proiectului AWAY a elaborat un curs online pentru profesioniștii din sistemul de protecție al copilului și cel al justiției pe tema metodelor alternative procedurile judiciare în cazul copiilor. Cursul nu livrează numai metodele alternative ci și instrumentele cu care acestea pot fi operate de către profesioniști în activitatea […]
Mai multCum abordăm în justiție minorul care răspunde penal
Copiii în conflict cu legea sunt tot copii și au nevoie de protecție și sprijin pentru reintegrare și reabilitare. Aceasta este viziunea proiectului AWAY (1) proiect european, implementat în România de către Fundația Terre des hommes. În cadrul proiectului a fost realizată o cercetare ce analizează atât arhitectura instituțională și legislația care reglementează domeniul justiției juvenile, cât și practicile regăsite în sistem. Cercetarea, realizată de către Prof.Dr. Durnescu și Corina Popa prezintă o perspectivă critică asupra sistemului de justiție juvenilă din România, cu accent special pe măsurile alternative la trimiterea în judecată (eng diversion). Autorii au avut în vedere standarde ale Uniunii Europene și ONU și au studiat măsura în care legislația, instituțiile și practicile românești sunt corelate cu aceste standarde. Principiile cele mai importante urmărite în domeniul justiției juvenile sunt similare cu toate principiile aplicabile domeniului protecției copilului, iar cel mai important dintre ele este acela ca, în toate intervențiile statului, se va respecta interesul superior al copilului. Plecând de la aceasta, reabilitarea și reintegrarea minorilor aflați în conflict cu legea sunt măsuri care răspund interesului superior al copilului. Minorul care a împlinit vârsta de 16 ani răspunde penal. Față de minorul care răspunde penal se poate lua […]
Mai multCum abordăm în justiție minorul care nu răspunde penal
Când vorbim despre justiție juvenilă ne referim la copii aflați în conflict cu legea. Dincolo de componenta juridică, justiția juvenilă include și elemente sociale precum reabilitarea socială și psihologică a copiilor în conflict cu legea și prevenirea situațiilor în care copiii se pot afla în conflict cu legea. În acest context, putem spune că rolul justiției juvenile este de a preveni delincvența copiilor, de a soluționa procesele penale în care sunt implicați și de ai reintegra în societate. Este o misiune asumată nu numai de sistemul de justiție dar și de cel al protecției copilului, care va urmări mereu respectarea interesului superior al copilului. Ce se întâmplă cu minorii care comit infracțiuni dar nu răspund penal? Conform Deciziei 102 / 2018 referitoare la dispozițiile articolului 505 din Codul de Procedură Penală, „vârsta şi discernământul reprezintă criteriile de distincţie între minorii care răspund penal şi cei care nu răspund penal, iar legiuitorul a împărţit vârsta minorităţii în trei perioade: până la 14 ani funcţionează prezumţia absolută de nevinovăţie, între 14 şi 16 ani funcţionează prezumţia relativă de nevinovăţie, respectiv prezenţa sau absenţa discernământului în momentul comiterii faptei penale, iar peste 16 ani minorul răspunde penal. Chiar dacă, în această din […]
Mai multHow to deal in justice with the juveniles who are not criminally responsible
When we talk about juvenile justice, we refer to children in conflict with the law. Beyond the legal component, juvenile justice also includes social elements such as the social and psychological rehabilitation of children in conflict with the law and the prevention of situations where children may be in conflict with the law. In this context, we can say that the role of juvenile justice is to prevent the delinquency of underage children, to solve the criminal processes they are involved in and to reintegrate them into society. It is a mission assumed not only by the justice system but also by the child protection system, which will always pursue the respect of the best interests of the child. What happens to underage children committing crimes but not criminally responsible? According to Decision 102/2018 regarding the provisions of art. 505 of the Criminal Procedure Code, “age and discernment are the criteria for distinguishing between the juveniles who are criminally responsible and those who are not, and the lawmaker divided the age of the minority into three periods: up to 14 years the absolute presumption of innocence applies, between 14 and 16 years of age the relative presumption of innocence […]
Mai mult